Într-o primă zi de școală, cu multă vreme in urmă, i-am întrebat pe copiii de clasa I:

„Tu de ce ai venit la școală?”

Răspunsurile lor au fost corecte.
Dar lipsite de viață.

– „Ca să fiu cuminte și disciplinat.”
– „Ca să învăț carte.”
– „Ca să iau note bune.”
– „Ca să nu se supere mama.”
– „Ca să învăț să scriu, să citesc și să socotesc.”

Toate erau idei puse de adulți în mintea lor de copii.
Le rosteau mecanic.
Nicio idee nu era a lor.

Așa că le-am adresat o altă întrebare:

„Spune-mi ceva ce vezi că adulții fac și tu încă nu poți… dar ți-ai dori foarte mult să faci.”

Le-am dat voie să vorbească din lumea lor.
Nu din a adulților.

Și atunci, ceva s-a aprins.

– „Tata conduce o mașină. Și eu vreau să pot.”
– „Mama lucrează la calculator și vorbește cu oameni din alte țări. Și eu vreau.”
– „Mătușa mea călătorește în mai multe țări. Odată a călărit un elefant.”
– „Cineva din bloc pictează pe tricouri. Aș vrea și eu.”

Energia întregii clase s-a schimbat.

Și atunci le-am spus:
„Dacă vii la școală, vei putea să faci toate astea.
Și chiar mai mult decât fac oamenii mari astăzi.”

Au plecat acasă cu ochii strălucind.
Cu bucurie.
Cu sens.

Pentru că au înțeles, poate pentru prima dată, că:
Nu veneau la școală ca să fie cuminți...
Veneau la școală ca să își construiască visurile.
Asta facem și noi astăzi la School of Dreams:
îi ajutăm pe copii, adolescenți și tineri să înțeleagă de ce merg la școală și cum pot lega ce învață de visurile lor reale, vii, actuale.

Nu este doar un proiect educațional.

Este un spațiu în care copiii primesc:
direcție
sens
motivație
curaj de a acționa

Școala este drumul.
Visul este destinația.

Iar School of Dreams este puntea dintre ele.

Dacă simți să fii și tu alături de noi, susține un copil cu 3 euro / 15 lei pe lună.

Este un gest mic, făcut constant,
prin care un copil:
nu își pierde visul,
învață să îl înțeleagă,
și capătă direcția de care are nevoie ca să meargă mai departe.

Donația este recurentă dar o poți opri oricând.

 Apasă aici ca să contribui și tu:

Copil cu copil.
Vis cu vis.

Împreună nu lăsăm niciun copil singur cu visul lui.

PS: Am găsit poze din primii mei ani ca învățătoare... Mereu mă emoționez când le văd....